SUMAR
- I. Prezentarea descriptivă și grafică
- II. Hidrografia
- III. Relieful și vegetația
- IV. Resursele de subsol
- V. Clima și bioclima
- VI. Istoria
- VII. Populația
- VIII. Principalele instituții
- IX. Rețeaua rutieră
- X. Principalele funcțiuni economice
- XI. Componența nominală
- XII. Principalele organizații, partide, culte religioase
- XIII. Lista cu denumirea înfrățirilor, cooperărilor sau asocierilor încheiate
Dezna
cer senin
Joi
26/14°C
Vineri
23/15°C
Sâmbătă
24/16°C
I. Prezentarea descriptivă și grafică
Comuna Dezna este o comuna situata in în judetul Arad, in depresiunea Ineu-Gurahonţ, la poalele Munţilor Codru-Moma, la confluenţa râului Moneasa cu râul Sebiş. Comuna are o suprafaţă administrativă de 8350 ha şi este formată din cinci sate: Dezna – sat reşedinţă de comună situat la o distanţă de 92 km faţă de municipiul Arad, Buhani, Laz, Neagra şi Slatina de Criş.
Potentialul turistic al comunei Dezna este unul de exceptie. Dintre obiectivele turistice ale comunei fac parte ruinele cetatii Dezna (sec. al XIII-lea -XVII-lea), biserica ortodoxa din satul Dezna ce poarta hramul „Pogorarea Sfantului Duh” – mentionata pentru prima oara in anul 1318, urmele unei cetati de piatra datate din secolul al XIII-lea, situate pe dealul Ozoiu, un castel neoclasic datand din secolul al XIX-lea , cele doua troite, ruinele topitoriei de fier Raschirata si nu in ultimul rand Valea Zugaului.
II. Hidrografia
III. Relieful și vegetația
Potenţialul turistic al judeţului Arad este bogat şi variat, iar turiştii pot petrece, cu siguranţă, clipe de neuitat. Frumuseţea şi diversitatea reliefului, alături de cele mai importante obiective turistice şi culturale reprezintă tot atâtea elemente de atracţie pentru cei care doresc să cunoască îndeaproape perspectiva arădeană. Ceea ce detaşează judeţul nostru de celelalte destinaţii turistice concurente din această parte a ţării, îl reprezintă potenţialul său turistic axat pe latura cultural-istorică şi pe contextul de afaceri bine dezvoltat, ce coexistă în multe din ofertele turistice.
Judeţul Arad este situat în partea de Vest a României, la confluenţa unor importante drumuri europene – Coridorul european rutier IV, care face legătura între ţările din Vestul Europei şi Sud – Estul acesteia, Drumul Rapid , care leagă Ucraina de Serbia şi Tronsonul European de Cale Ferată Paris – Istambul.
El se învecinează la Sud cu judeţul Timiş, la Nord cu judeţele Bihor şi Alba, la Est cu judeţul Hunedoara, iar la Vest cu Ungaria.
Relieful variază de la zonele de câmpie şi cele colinare, la cele muntoase de joasă altitudine (cel mai înalt vârf muntos fiind Vf. Găina de 1.486 m – Munţii Bihorului). Municipiul Arad este amplasat în Câmpia Aradului (parte a Câmpiei de Vest), la altitudinea de 107 m.
Clima este preponderent continental – moderată, cu slabe influenţe mediteraneene (zona Podgoriei viti – vinicole Miniş – Măderat şi zona Depresiunii Gurahonţ).
Reţeaua hidrografică se concentrează în jurul a două râuri importante, Mureşul ce străbate judeţul prin Sud şi Crişul Alb care- l traversează prin Nord – Est.
IV. Resursele de subsol
V. Clima și bioclima
VI. Istoria
Prima atestare documentară a localității datează din 1318, iar numele este strâns legat de cel al cetății. O legendă locală spune că denumirea ar deriva din numele renumitului rege dac, Decebal.
Cetatea Deznei este localizată pe dealul Ozoiu, înalt de aproximativ 400 de metri, iar accesul de face pe o serpentină. Aşezarea este una strategică, chiar în centrul unui fost cnezat românesc, dominând regiunea şi calea de acces spre inima Munţilor Codru-Moma.
Structura cetăţii conţine câteva elemente arhitecturale specifice perioadei Renaşterii, similare cetăţii de la Şoimoş. Se presupune că ulterior, au mai fost adăugate noi rânduri de ziduri pentru întărirea fortificaţiei în punctele vulnerabile. Acestea au fost ridicate din piatră de stâncă, apoi întărite cu piatră de râu şi cărămidă acoperită cu un mortar foarte rezistent, la care s-a folosit varul de Agriş.
Importanţa istorică a cetăţii este uriaşă pentru că în secolul al XVI-lea făcea parte din sistemul de apărare a părţii de vest a Transilvaniei., în special după cucerirea Ineului de către otomani, în anul 1566. Acesta este unul dintre motivele pentru care s-a trecut la extinderea ei, prin noi întăriri (bastionul din nord-est).
În perioada anilor 1599-1601, Cetatea Deznei îi aparţinea lui Gaspar Kornis, care a permis trecerea domnitorului Mihai Viteazul prin această zonă, în drumul acestuia spre Praga.
În 1619, principele Gavril Bethlen dăruieşte cetatea lui Marcu-Cercel Vodă, fiul domnitorului Petru Cercel.
Cucerită de către turci în 1658, în acelaşi an cu Ineul, Cetatea Deznei dispare ca fortificaţie în deceniile următoare. Dintr-o altă legendă aflăm că otomanii ar fi strâns în cetate un număr impresionant de femei, care urmau să facă parte din haremul unui anume conducător militar. Una dintre acele femei, pentru evita sau a scăpa de soarta cruntă care o aştepta, a reuşit să ajungă la depozitul de pulbere, iar apoi l-a incediat. Cercetările efectuate asupra fortificaţiei nu exclud această posibilitate, deoarece există semne clare de distrugere în urma unei explozii. Amplasarea deosebită însă, a salvat Cetatea Deznei de la distrugerea totală.
VII. Populația
Conform recensământului realizat la nivel național în 2022, populația comunei Dezna este de 999 de locuitori. Față de recensământul din 2011, populația comunei Dezna a scăzut cu 199 locuitori, ceea ce reprezintă o scădere de 16.61% a numărului de locuitori.